Nu ar fi rau sa explic pescarilor doritori cateva din cunostiintele mele de pescuit la jig. Dar hai sa o spunem mai pe romaneste de la ce vine acest jig - este carligul lestat în zona ochetului cu plumb de diverse forme si greutati pe care se monteaza nalucile suple. Aceste naluci suple sunt o gama mare de momeli artificiale confectionate din plastic foarte maleabil, de diferite forme, de la viermi la rame, de la pestisori la racusori…etc. Vom împărți pescuitul cu jig sau jigging in doua categorii si anume pescuit la jig pe balta si pescuit la jig pe dunare.
Are balta jiguri
Pentru cei mai avansati o partida de spinning la balta incepe cu confectionarea jigurilor. Fiecare pescar cu state vechi in acest stil are cu siguranta minim o matrita cu o forma preferata. Eu am șapte matrite care in acest moment imi acopera toata plaja necesara pescuitului de balta, rau sau dunare. Cu acestea pot turna jig-uri de la 1 la 82 de grame. Primul pas în alfabetizarea pescarului pentru a putea pescui cu rezultate folosind jigurile este balta. Cand pregatim o partida la balta inseamna ca trebuie sa culegem cat mai multe date de la pescarii de rapitor legate de locurile unde vrem sa mergem. Informatiile ar trebui sa cuprinda: adancimi, praguri, obstacole (stepi, pietre, buturugi), curent de apa si nu in ultimul rand speciile de rapitor si cel mai frecvent intalnit peste-pradă (oblete, guvide, roioara, balos, caras, platicuta. Din trusa noastra de balta nu trebuie sa lipseasca strunele (chiar daca nu am venit dupa stiuca, s-ar putea ca in anumite locuri cum ar fi golfurile sau zonele cu vegetatie mai abundenta sa dam peste ea), tamburi de schimb pentru mulineta, pe care trebuie sa avem diferite grosimi de fir care pot fi monofilament sau multifilament, jiguri de la 3 la 14 grame, năluci suple - twistere numite generic de mai toti pescarii din Romania, agrafe cu sau fara vartej de preferinta duolock, pensa, prosop, bricheta, unghera sau forfecuta si nu in ultimul rand nelipsita gresie sau pila diamantata. Intrucat “timpul” nu ne permite ne vor referi strict la pescuitul de pe mal, urmand ca la cerere sa vorbim cu alta ocazie si despre de cel din barca. Recomand pentru pescuitul de la mal bete cu lungimi cuprinse intre 2,4 si 3 metri. Cel mai frecvent bat folosit la balta de pe mal este 2,7 metri cu o putere de aruncare de la 10 la 30 de grame ceea ce claseaza varga in gama medium. Dupa cum am spus la inceput fiecare informatie acumulata ne va ajuta la momentul potrivit sa transformam partida intr-o reusita. Ce ar trebui sa cautam in primul rand cand ajungem pe o balta? Rapitorului, dupa cum bine cunoastem, ii plac locurile cu obstacole submerse cum ar fi bolovani, buturugi, stepi ramasi in urma putrezirii stufului si nu in ultimul rand pragurile.
Să pescuim pe diguri
Odata ajunsi la locul de pescuit încercăm să reperăm malurile abrupte sau fostele drumuri care vin de pe campuri si se termina in lac. Toate aceste repere vizibile generează foarte probabil și structuri subacvatice unde vom gasi rapitorul. In acelasi timp pe lacurile unde proprietarii ne lasa sa pescuim de pe dig trebuie sa incercam, deoarece acestea sunt cam cele mai productive locuri de pe balta. De ce la digul din amonte si de ce la digul din aval? Se presupune ca pe la digul de amonte lacul primeste apa, deci o apa proaspata oxigenata ar aduce prin curentul ei pestele-pradă care sta in aceste locuri unde tot timpul cat curge apa are particule in miscare, deci hrana. Este clar ca unde gasim prada gasim garantat si rapitorul care o vaneaza. La digul din aval este clar ca apa este mult mai adanca si avem ocazia sa gasim rapitorul chiar la baza barajului indiferent daca acesta este din pamant “batut”, cu nuiele si piatra ori din beton. Un alt loc propice este în fata deversoarelor. Datorita curentului permanent substratul este tare iar apa este mai adanca decat celelalte zone. Noi trebuie sa lansăm la 45 de grade fata de mal și sa cautam să pescuim cât mai mult și în lungul pragului format de curentul apei. Sa nu uitam însă ce am învățat din pescuitul la lingura, deoarece varianta cu numaratoarea pe parcursul plonjării nălucii este valabila și in sondarea zonei cu jig. Doar ca de aceasta data nu mai plecam cu un timp inainte sa atinga naluca substratul, ci o lăsăm să aterizeze pe fundul apei. La fiecare specie exista un tipar de mulinare si miscare dupa care fiecare pescar își adapteaza stilul pana la atingerea “perfectiunii”. De exemplu bibanului ii place miscarea mai liniara cu scurte scuturari de varf de lanseta. Șalaului ii place o dinamică mai agresiva si de cele mai multe ori el musca in momentul cand naluca atinge substrault, formand un nor. Stiuca este pestele care apreciază miscarea lina si aproape neintrerupta de la un capat la altul al lanseului, cu exceptia acelor mici “evadari” ale nalucii spre suprafata, explicate in numarul trecut.
Năluci la marcaj
Este bine de stiut ca naluca trebuie sa fie mai usoara pentru a nu se îngropa în mâl. Trebuie sa ne gandim logic. Daca lacul are depuneri de mal sau vegetatie putrezita atunci o naluca mai usoara nu se afunda in stratul de depunere si astfel poate fi gasita de rapitor. De exemplu pentru o apa de un metru-doi folosim greutati de 1-4 grame, iar de la doi la patru metri sunt indicate jigurile de 3-7 grame, in functie de distanta si conditiile meteo pe care le avem la acea partida. Acum au aparut foarte multe naluci impregnate cu diverse arome si feromoni, cu material plastice mai dense sau mai putin dense, acestea facandu-le sinking sau floating. Acest lucru este bine de stiut cand facem calculul cum sa plonjeze mai bine momeala noastra. In trusa trebuie sa avem macar trei culori pentru “plastice” si anume: alb perlat, verde chartreuse cu glitter si mai nou diesel (maroniu cu glitter). Deasemenea este bine sa avem in trusa noastra cateva markere pentru a largi paleta noastra de culori. De exemplu la o naluca alba ii putem colora spatele cu negru, coada si ochii cu rosu. Restul tine de observatie si de imaginatie. Este clar ca daca vedem pescarii de stationar din zona ca prind babusca sau rosioara, atunci trebuie sa folosim rosu pentru coada si ochi. Daca prind oblete, atunci coloram doar spatele.
Pescuitul la jig de pe mal este exact ca cel la lingura. Cautam sa pescuim in evantai, insistand mai mult cu lansari la 45 de grade lateral, cautand sa prindem in lansarea noastra cat mai mult lungul pragului. Am spus ca pe lacuri cautam in primul rand digurile si malurile abrupte in fata carora cu siguranta vem gasi praguri unde rapitorii stau cu siguranta. Totodata am spus cum pregatim nalucile cu markerul (daca este nevoie) si greutatile pe care trebuie sa le folosim in functie de adancime. Nu ne mai ramane decat sa aflam o miscare “castigatoare”.
Mișcări de trupe
Iată prima etapă a dinamicii nălucii:
- dupa ce am lansat si firul ne-a facut burta semn ca naluca a atins substratul, o pornim in dinti de fierastrau de mica amploare, miscarile fiind facute de aceasta data doar din varful lansetei. Mai exact cum procedam. Miscarea facuta din varf nu trebuie sa fie mai mare de 20-40 cm radicand si coborand varful de 2-3 ori dupa care mulinam o tura de manivela. Tot timpul ochii nostri stau pe fir, urmarind orice miscare suspect, cum ar fi o plecare laterala sau o tresărire scurta a firului. Daca vedem asa ceva trebuie sa intepam pentruca avem cu siguranta un musafir la capatul liniei. Miscarea este foarte simpla, dar in acelasi timp foarte eficienta. Nu va grabiti! Dupa fiecare miscare de ridicare si mulinare lasati o pauza de 1-2 secunde pana faceti alt set de miscari. O sa vedeti ca de cele mai multe ori muscatura survine fie la atingerea substratului fie la 1-2 secunde dupa pauza.
Acum dupa cum am promis va mai daruiesc o miscare castigatoare. De aceasta data nu mai dansam naluca din varf, ci o tragen liniar cu miscari sacadate din mulineta. Deci!
- lansam si incepem sa mulinam cate 2-3 ture de manivela mai rapid, ceea ce inseamna de cele mai multe ori cam 1,5-2 metri de fir recuperat in functie de mulineta, dupa care facem iar acea pauza de aceasta data de 2-3 secunde. Stiu ca asa cand vorbim pare o pauza nesemnificativa dar cand va veti afla pe malul apei vi se va parea o vesnicie. Mulinarile trebuiesc alternate de la 1 la 2 la 3 si chiar patru manivele lasand timpul de pauza intre ele. Daca vreti sa faceti o miscare… terminatoare combinati cele doua dinamici de mai sus si obtineti stilul de baza “a la Vijelie”. Cum le folositi, ce capturi o sa aveti, asta ramane sa descoperiti dumneavoastra iesind cat mai mult in natura si avand grija ca locurile unde pescuiti sa ramana in urma voastra cat mai curate.
| < Anterior | Următor > |
|---|
