SuperPescar - SUTA LA SUTA PESCUIT

Jean Desqué şi Gilles Caudin sunt reprezentanţi ai unui important producător de nade din Europa: Sensas. Domniile lor sunt verigi importante în circuitul competiţional internaţional. Am profitat de prezenţa lor la Cupa Sensas-EnergoTeam din august 2008, ca să schimb o vorbă despre lucrurile pe care ei le cunosc cel mai bine: nadele. Discuţia este utilă nu doar pescarilor de concurs, ci şi tuturor pescarilor de staţionar care ne citesc. O nadă bună trebuie să “prindă” peşte nu doar în întreceri, ci şi în orice partide de pescuit.

Jean Desqué în antrenament la Cupa Sensas-EnergoTeam, Doripesco, Braşov, 2008

Jean Desqué (citeşte “desche”) şi Gilles Caudin (citeşte “codăn”, cu “ăn” nazalizat) sunt reprezentanţi ai unui important producător de nade din Europa: Sensas. Şi din lume, din moment ce în afara Europei nu se ocupă nimeni în mod serios de aşa ceva. Dacă era numai atât, acest articol nu s-ar fi justificat. Domniile lor, însă, sunt verigi importante în circuitul competiţional internaţional. Întâi şi-ntâi, ei au un palmares de invidiat. Primul a terminat cu bronz pe piept o ediţie de Mondiale şi una de Europene: în 1995, în Finlanda, respectiv în 2000, în Anglia. Al doilea este dublu campion naţional al Franţei la individual şi dublu campion mondial pe echipe, o dată cu Naţionala Franţei şi o dată cu o echipă de club. În plus, cei doi campioni francezi sunt prezenţe constante pe pistele internaţionale, în virtutea job-ului pe care îl au. Se găsesc în permanent contact cu sportivii de top ai Europei şi au un feed-back continuu în chestiunea felului în care răspund la nadă peştii din toate părţile continentului nostru. Am profitat de prezenţa lor la Cupa Sensas-EnergoTeam din august 2008, ca să schimb o vorbă despre lucrurile pe care ei le cunosc cel mai bine: nadele. Discuţia este utilă nu doar pescarilor de concurs, ci şi tuturor pescarilor de staţionar care ne citesc. O nadă bună trebuie să “prindă” peşte nu doar în întreceri, ci şi în orice partide de pescuit.

Somotei intrat pe un pat de nadă pentru crap. Gilles Caudin la Cupa Sensas-EnergoTeam, 2008

Atenţie!

Răspunsurile celor doi campioni francezi nu sunt, toate, de tipul „mură în gură”. Veţi găsi suficiente informaţii punctuale şi complete, dar şi răspunsuri de principiu, mai degrabă evazive. Acestea din urmă conţin invitaţia implicită de a le completa cu propriile voastre răspunsuri, venite din propriile voastre testări făcute pe malul apei. Unele lucruri se învaţă cu mult efort. Aceste lucruri sunt scumpe. Poate cele mai scumpe.

Efectul coloranţilor pentru nadă (gen Sensas Tracix, Magic Color, Trabucco Tracix etc.)

Rămâne sau nu rămâne colorantul în nadă, odată ajunsă aceasta în apă?

J.D. – Rolul lor este să producă efect de nor. Nu rămân în nadă, pentru că îi spală curentul de apă. Sunt foarte indicaţi în nădirea de apel pe baltă, canal sau rîu cu curent slab, la plăticuţă, spre exemplu.

Culoarea nadelor

Daţi-mi un detaliu important legat de nadă.

J.D.- Culoarea nadei poate face, ea singură, diferenţa.

G.C. – Culoarea este, după mine, detaliul cel mai important.

Nadele sărate

Pescuiţi cu aşa ceva?

J.D. – Da, la plătică şi babuşcă în ape reci ori poluate.

G.C. – Nu pescuiesc cu aşa ceva, le prefer pe cele dulci.

Temperatura, pH-ul

E importantă cunoaşterea acestor parametri pentru alegerea nadei şi a aditivilor?

J.D. – Da.

G.C. – De pH nu ţin cont. Temperatura, în schimb, este foarte importantă. În ape reci folosesc mai mult pământ de Somme şi nade de culori închise.

Usturoiul

Aţi aditivat cu aşa ceva?

J.D. – Da. 5% la plătică.

G.C. – 200 g la 5 kg de nadă. N-am folosit, pentru că e dificil să ajungi să utilizezi toţi aditivii posibili.

Anasonul

J.D. – 2-5%, pentru orice peşte.

G.C. – 200 g/5 kg de nadă, pentru orice peşte, în special pentru cei mari.

200 g? Nu e mult?

G.C. – Nu. Eu vorbesc despre aditivii anisaţi în formă de pudră, nu despre anasonul pur.

PV1 (concentrat proteic folosit la origine pentru hrana animalelor; P vine de la „proteină” şi V de la „vitamină”; traducerea în română este „concentrat proteino-vitaminic de primă calitate” – la ora actuală, pe piaţa românească de pescuit există PV1 de producţie franceză, italiană, belgiană şi maghiară)

J.D. - E un produs colant, care leagă foarte bine nada de râu. Ar fi foarte indicat şi aici, pe baltă (la Doripesco-Braşov, locul desfăşurării concursului – N.mea), pentru că ar împiedica nada să facă efect de nor. L-au folosit întâi pescarii din nordul Franţei, ca să împiedice desfacerea prea uşoară a nadei pe canalele cu trafic de ambarcaţiuni cu motor. Riscul, cu PV1, este să-ţi colezi nada prea tare şi ea să nu se mai desfacă în timp util pe fundul apei.

Cânepa

Despre cânepa prăjită şi măcinată ştim, cred, cu toţii, că este un ingredient general apreciat de peşti, ingredient care, între altele, te ajută şi să localizezi nada, graţie uleiurilor pe cale le eliberează şi care devin vizibile pe suprafaţa apei, când aceasta este cât de cât liniştită. Dar cânepa se mai poate folosi şi altfel:

J.D. – Fiartă şi măcinată cu un mixer, este un ingredient foarte bun pentru pescuitul mrenei şi al babuştii.

Floarea-soarelui

J.D. – Ca şi cânepa prăjită şi măcinată, e indicată şi la pescuitul între ape, pentru că nu colează. Când peştele mănâncă bine, e preferabilă măcinătura din seminţe, pentru că este bogată în ulei. Când peştele mănâncă slab, iarna, spre exemplu, e preferabilă măcinătura din turta de floarea-soarelui, rezultată din presarea pentru extragerea uleiului.

Mălaiul

J.D. – Îl folosim fie uscat, ca nada să se desfacă mai uşor, fie preparat: turnăm apă fiartă peste el, îndepărtăm apoi apa fiartă şi turnăm imediat apă rece. În felul acesta nu colează, aşa cum se întâmplă cu polenta (denumirea franceză a mămăligii). E o variantă pentru nade de fund, la peşte mai mare.

TTX (turtă de germeni de porumb, măcinată – cam toate firmele producătoare de nadă prezente pe piaţa românească propun şi TTX, la pachete de 800 g – 1 kg; atenţie, deci, şi la gramaj, atunci când cumpăraţi ceva)

J.D. – Este un ingredient excelent pentru orice fel de nade, fie de fund, fie de între ape, în funcţie de nada cu care îl amestecăm. Ideal este ca TTX-ul să fie pus la înmuiere de cu seara. Inconvenientul său poate veni din faptul că lasă un nor alb, ceea ce nu este indicat în orice situaţie.

Articol apărut cu sprijinul Energofish