Vă veţi reîntâlni, cu ocazia aceasta, cu Adi Petrişor, multiplu campion naţional pe echipe şi câştigător al puternicelor concursuri Cupa Olympus şi Cupa Profi Mix, în ediţiile din 2009 ale acestora.
De asemenea, Adi este, alături de Cosmin Brola, corealizator al uneia dintre cele mai bune emisiuni Tv de pescuit din ţară, Fir Întins, realizată la Info Tv Arad şi vizionabilă la adresa de internet www.pescuitarad.ro
Partida a avut loc la 2 paşi de „Turbinele” Timişoarei, în amonte, în suburbia Ghirodei. Cu o zi înainte (era începutul lui octombrie 2007), a fost cât pe ce să renunţăm. Vremea se răcise brusc şi bine de tot, iar informaţiile ne spuneau că se dă chix peste tot. Mihai Vargics ne anunţa că, pe Criş, un prieten de-al lui a prins de 10 ori mai puţin decât de obicei, iar de pe Mureş şi de pe Timiş veneau veşti la fel de proaste. Şi dacă râuri reputate pentru partidele pe care le oferă se comportau aşa, de la Bega nu aveam de aşteptat decât încă mai rău, pentru că este unul dintre cele mai dificile râuri pe care le cunosc. Când te alegi pe Timiş cu doar 3 scobari, e posibil ca din Bega să nu scoţi nimic. Până la urmă, am transformat partida în experiment: hai să vedem, ne-am zis, ce pot face larvele în cele mai rele dintre rele condiţii.
Pentru apa limpede şi pentru babuştile bănuite din ea, Adi a ales 2 kg de Van den Eynde Gardon şi 1 kg de Van den Eynde Special. Amestecul total a inclus 80% pământ (umed şi bine sitat). După înmuierea principală prealabilă, nada (fără pământ), se sitează şi se lasă ca să absoarbă apa (10-15 min.). Dacă, după prima înmuiere, mai e nevoie de apă, ea se adaugă câte puţin, doar cu un vaporizator ca cel din imagine. În final, se adaugă pământul, iar tot amestecul se mai sitează o dată.
La sfârşit, se adaugă momeala. În cazul nostru, un pumn de cânepă, câţiva viermi şi, evident, asul de roşu: vreo 200 g de larve mari de Chironomus. În imagine e mai mult de 200 g.
Ca şi Mihai, data trecută, şi Adi are la îndemână o mică tăviţă cu pământ umed în care le ţine de-a lungul partidei. Doar când face bulgării pentru nădirea de apel, se serveşte din larve şi le adaugă în nadă. Aşa cum aţi aflat deja, ţinute în nadă, larvele ar muri în 15-30 min.
10 bulgări grei se dug în vadul de sub rubeziana întinsă la 8 m. Curentul Begăi este tare. Pentru un pescuit cu linia blocată în curent, s-ar potrivi aici o plută plată de peste 20 g. Adi nu doreşte să pescuiască blocat, ci clasic, la „târât”, aşa că alege o plută normală de 6 g, pe un fir de 12 cu strună de 10 şi cârlig subţire de 16.
După 20 min, are trăsătură, înţeapă şi ratează, după ce îl simte o fracţiune de secundă. După încă 5 min., primul peşte: o plătică de peste un sfert de kil. Apoi, pauză. Cu câte un oblete.
4 bulgări se duc din nou în vad. După 10 minute, iar trăsătură. Şi iar rateu. După încă zece, o babuşcă superbă, care dă spre 200 g, ne încântă de nu ne vedem.
După o oră jumate, 2 peşti frumoşi, doi dezagăţaţi şi câţiva obleţi. În mod clar, e o zi dificilă, aşa cum ne aşteptam. 4 bulgări pleacă iar în vad ....
... urmaţi, la 20 de minute, de ultimul peşte al zilei: un clenuţ de vreo 150 g. Un vânt din ce în ce mai puternic (şi mai rece, ca de iarnă), face din ce în ce mai greu de ţinut rubeziana în mână, aşa că renunţăm.
Nu înainte de a mai face o fotografie, special pentru voi. Una care să vă ajute să înţelegeţi că, la distanţa (0,5 m) pe care o vedeţi între vârful băţului şi plută, rubeziana este varga (şi metoda de pescuit) cu cea mai promptă înţepare. La asta contribuie şi rigiditatea legendară a băţului. Mai ales în zile ca acestea, în care ai de prins peşte din numai 5 trăsături, cum am avut noi (nu punem la socoteală rarii obleţi), eficienţa la înţepare îţi poate aduce măcar 3 peştici frumoşi în juvelnic. Altfel, e mai greu. Sau imposibil.
Pe cârlig
Regulă de aur: larvele trebuie să stea întinse, nu chircite. Rata muşcăturilor scade semnificativ dacă nu reuşiţi acest lucru. Pentru asta, ele trebuie prinse imediat sub „cap”. Adică sub extremitatea mai neagră şi mai tare. Atât. Întreg restul corpului trebuie lăsat să atârne. Se folosesc cârlige subţiri, cu sau fără spin. Mulţi cred că prezenţa spinului este contraindicată (pentru că ar sfârteca larva şi i-ar grăbi golirea conţinutului). Alţii cred că, dimpotrivă, spinul ţine bine larva în cârlig şi că prezenţa lui este obligatorie. Printre partizanii ultimei opinii se număra şi regretatul pescar francez Robert Tesse, triplu campion mondial. În imagine este formula de 2 larve + 1 pinky, folosită de Adi. La vierme, fără larve, el nu a avut nici o trăsătură.
Maty
Constantin Mateescu este triplu campion naţional la individual, este multiplu campion naţional pe echipe (cu Energo Team, în special), este câştigător al Cupei Trabucco şi mai este şi primul român care a câştigat un sector într-un campionat mondial. Întrebările mele s-au legat de titlul de vicecampion naţional, obţinut de domnia sa în 2003 la Săruleşti, un lac superb în care, de înghesuială, plăticile la kil îşi dau palme cu cozile.
1. Aţi folosit numai larve mari, sau aţi avut şi fouillis în nadă? - Numai larve mari.
2. Care a fost consumul de larve, pe manşă? - O cutie de Axion de sfert. Am mai folosit 0,7 l.viermi mari.
3. Cu cât timp înainte de concurs vi le-aţi cumpărat? - Ptr. că Săruleşti este aproape de Bucureşti, de joi (concursul fiind sâmbătă şi duminică).
4. Cum le conservaţi? - Foarte curate (spălate), în frigider, la +5* C.
5. Cu larve moarte in nadă, decongelate, aţi pescuit vreodată? - De multe ori, când nu aveam altă soluţie.
6. S-a întâmplat sa nădiţi cu larve si peştele să tragă mai bine la vierme? - Nici vorbă!
Alt as: William Raison
Într-o relatare despre o partidă de iarnă (cu zone de peliculă de gheaţă pe suprafaţa apei) făcută la rubezian într-unul dintre lacurile de agrement al căror coproprietar este, Raison face şi câteva consideraţii despre felul în care vede pescuitul cu larve de nămol.
„Este vital să te asiguri de calitatea momelilor pe care le foloseşti, dacă vrei să-ţi sporeşti şansele de a avea muşcături. Astăzi, de exemplu, am decis să folosesc larve de nămol. În zilele noastre, e uşor să le cumperi, însă în timp ce le utilizez cu încredere pe cele cumpărate pentru nădire, prefer ca pe cele destinate cârligului să le recoltez eu însumi cu câteva ore înaintea pescuitului, ca să fie proaspete. Pentru partida de astăzi [care nu e un concurs, ci o simplă şedinţă de fotografie pentru ilustrarea unui articol – N. mea, Dan F. S.], am ieşit pe la 7 dimineaţa ca să îmi recoltez larvele. Ştiu bine că cele proaspete sunt mai vitale decât cele care au stat o vreme conservate, mai inerte, şi asta îmi dă o mai mare încredere în efectul lor şi un mic avantaj faţă de pescarii vecini, în concursuri.
Obişnuiesc să strâng vreo 200 de larve pentru un meci [concursurile engleze durează 4-5 ore – N. mea, Dan F. S.]. Se poate întâmpla ca larvele găsite să fie ceva mai mici dar, pentru mine cel puţin, contează mai mult vitalitatea lor decât mărimea.”
Aditivi
„Cred că acţiunea nadei este mai importantă decât aditivarea ei, dar e la fel de adevărat că sunt împrejurări în care mă simt mai încrezător dacă folosesc un aditiv. O asemenea împrejurare este aceea în care nădesc cu pământ şi larve de nămol, caz în care îmi place să aditivez pământul cu Concentrix cu aromă de vanilie, o pudră concentrată care trebuie folosită cu moderaţie. Vanilia este un atractant deosebit pentru babuşca mare. Adaug şi un pachet de Fouillix, o pudră obţinută din fouillis uscat, care mă ajută să întăresc aroma de larve a nadei mele în concursurile în care cantitatea de momeală în nadă este limitată de regulament”.
Conservarea larvelor pentru cârlig (deci nu despre fouillis este vorba; revedeţi partea I a articolului)
Dat fiind habitatul în care trăiesc, larvele mari de Chironomus sunt mai puţin sensibile la căldură decât fouillis-ul. Ba, chiar ar putea avea serios de suferit printr-o trecere bruscă de la temperatura mediului din care au fost recoltate la temperatura frigiderului. Pentru câteva zile, ele pot fi păstrate într-un loc răcoros (pivniţă, garaj etc.), într-un mediu de pământ umed sau de muşchi vegetal.
Pentru o conservare mai lungă, unii pescari occidentali ţin larvele în apă. Dar nu în apă clorinată de la robinet, ci în apă de ploaie sau în apă minerală necarbogazoasă. Apa trebuie trebuie să fie în exces, aşa că o găleată mai mică sau mai mare, curată, ţinută într-o încăpere răcoroasă, rezolvă problema (iar o pompă de aer pentru acvarii o rezolvă chiar foarte bine). De 1-2 ori pe săptămână trebuie separate larvele moarte de cele vii. Şi dacă apa pare că s-a tulburat, schimbaţi-o.
Există pasionaţi care îşi păstrează larvele în acvarii destinate exclusiv acestui scop. Dotate cu pompe electrice de aer, ele pot conserva la fel de bine şi fouillis-ul.
Alţii, nu puţini (ca domnul Constantin Mateescu, cum aţi văzut), le păstrează în frigider.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dicţionar:
Sensas – firmă franceză, producătoare a unei game de nade cu acelaşi nume
Concentrix – pudră înalt concentrată, cu arome diverse, produsă de Sensas. În România, sunt disponibile şi produse echivalente ale firmelor Van den Eynde, La Syrenne, Trabucco.
Fouillix – pudră obţinută de Sensas prin deshidratarea fouillis-ului.
Van den Eynde – campion mondial belgian, producător al gamei de nade cu acelaşi nume.
Gardon (în lb. franceză) – babuşcă
Special – nadă de peşte mic din gama Van den Eynde. Adi a adăugat-o în compoziţie pentru că o astfel de nadă, cu efect dispersant, contribuie la desfacerea mai rapidă a bulgărelui pe fundul apei.
| < Anterior | Următor > |
|---|
