Continuăm în numerele din septembrie şi octombrie seria noastră dedicată pescuitului la bolonieză. Invitat special, modelul Silver Ice al italienilor de la LineaEffe, armat cu o frumoasă mulinetă Corcast Super Jet Match 3000, de la Cormoran. Al doilea pescuit are loc pe barajul de la Surduc, judeţul Timiş, la vreo 100 m de mal, din barcă, la o adâncime de aproape 6 m, ...
... pe un pat de nadă de culoare neagră Lantos Mix, într-o formulă pentru crap şi caras din care am îndepărtat, prin sitare, particulele cu granulaţie mare, inutile aici.
Câteva kile de babuşcă, plăticuţă şi hibrizi, alături de gazda acestui reportaj, Zoly Kun. Peştele a mâncat suficient de greu ca să merite câteva vorbe despre cum a fost convins să pună totuşi gura pe momeală, într-o zi cocoşată de un soare teribil şi într-o apă limpede ca gerurile iernii. Mai adaug doar, pentru cei interesaţi, că în materie de staţionar, cel puţin, acesta este singurul gen de captură la care se mai poate spera la Surduc. În zilele bune intră şi plătici până în 500 g, rare la aceste dimensiuni, precum şi câţiva caraşi la kil, rari şi ei. Un braconaj continuu şi sălbatic decimează de ani de zile populaţia de peşte a acestui lac. Plus că, de vreo 3 ani, apa lacului începe să fie infestată de somn pitic, din simplul motiv că un cretin a adus două bidoane cu asemenea peşti de la Sacoşu Turcesc, pe care le-a deversat în lac, cu intenţia să „populeze”. Handicapatul, pescar începător, credea că populează cu somotei. Poate voi dedica, odată, un articol stării pescuitului pe Surduc, după ce îmi trece lehamitea nu doar faţă de fapta acestui idiot, ci şi faţă de tot ce înseamnă Surducul actual: muzici date de pitecantropi la volum mare sau maxim, înjurături şi urlete, şalupe în condiţii de interdicţie a motoarelor termice, mizerie, braconaj la greu cu complicitatea celor de la APS Timişoara (acum vreo 3-4 ani le-am dedicat un articol pe acest subiect – între timp, tipul care făcea oficiul de paznic al APS Tm acolo şi care îl ameninţase cu cuţitul pe pescarul care m-a ajutat la documentare a dat ortul popii şi i-a luat locul altcineva, cu aceleaşi misiuni). Dar şi cu complicitatea celor de la posturile locale de poliţie şi a celor care administrează barajul.
În fine, a treia pescuială bolonieză v-o prezint în numărul din octombrie, realizată undeva pe Mureş, unde încă mai este ceva peşte.
Am făcut două partide aici, iar la prima s-a întâmplat ceva ciudat. După zece minute de la nădirea grea mrenele au intrat pe vad, iar după jumătate de oră n-a mai rămas urmă de ele. Nădirea de întreţinere nu a mai adus până seara nici măcar una.
La ce poate fi bun un conector de rubeziană în pescuitul boloniez vă arăt tot în numărul din octombrie.
Un loc fain şi câţiva dintre peştii lui.
Mustad Match Maggot funcţionează ireproşabil la distanţe mici de pescuit, la vierme.
Daiwa Hyper Clear este un fluorocarbon la role de 25 de metri pentru strune, pe care îl testez de câteva luni.
Ne vedem în octombrie, deci.
| < Anterior | Următor > |
|---|
