SuperPescar - SUTA LA SUTA PESCUIT

  • Măreşte caracterele
  • Dimensiune normală caractere
  • Micşorează caracterele
Home Pescuit la crap Navomodele de pescuit (I)
Banner

Navomodele de pescuit (I)

Email Imprimare PDF

Românul s-a născut pescar crap! În urma medaliilor acumulate la Campionatele Mondiale de Crap, România se află pe podium. Locul al treilea mondial face ca lumea crapistă de peste tot să ne respecte. Dar asta e valabil doar în competițiile internaționale – dacă arunci un ochi pe baltă, apoape toată lumea pescuiește plantat. Unde sunt nadele moderne, lanseurile lungi și nădirea precisă la distanță? Norocul peștilor că navomodelele folosite pentru plantat, de cele mai multe ori sunt niște paleo-făcături modelistice!

Pentru cei mai mulți pescari de la noi din țară, navomodelul de pescuit a devenit garanția că nu te vei întoarce fără pește acasă. Și pentru mulți administratori de bălți, acceptarea navomodelelor de plantat reprezintă tot o garanție, că vor avea malurile pline de pescari. Se pare că există o simbioză perfectă între pescar și patron, veriga de legătură fiind platforma cu tăvițe și sistem de radiocomandă. Crapul e scos din ecuație, locul lui fiind în cele mai multe cazuri în portbagajul mașinilor. Un navomodel de pescuit costă în medie circa 2000 lei – asta dacă nu e dotat cu sonar sau GPS, și investiția trebuie amortizată! Cum? Cu câteva sute de kilograme de crap, scoși de pe baltă departe de ochiul vigilent al paznicilor, de cele mai multe ori inexistenți sau prea puțini pentru o baltă atât de mare.Totuși, se pare că exista un Dumnezeu al crapilor... Bărcuța, inerent, mai devreme sau mai târziu se defectează sau o vei privi candid cum se pierde în depărtate, călăuzită de orice altceva, dar numai de manșele radiocomenzii tale,  nu. Este vina producătorului? Este vina ta că nu ai avut grijă cum trebuie de ea?

Mămăliga e pe bani

Nu sunt foarte multe firme care comercializează astfel de bărcuțe, mai există și diverși întreprinzători “particulari” care au descoperit că din construcția acestor modele radiocomandate, destinate pescarilor, se pot face bani frumoși. Interesul lor este ca produsul lor să iasă cât mai ieftin și să-l vândă cât mai scump. Chiar și pe vremurile acestea, ați auzit că pescuitul este în criză? Totuși, 2000 de lei, și mai bine, este o sumă. N-ar fi mai bine să o folosești altfel pentru pasiunea ta sau să-ți construiești propria bărcuță de pescuit? Sigur ar ieși una mai trainică, și deloc de neglijat, vei ști ce să-i faci când se defectează.
Un navomodel de pescuit trebuie să întrunească mai multe condiții: să aibă o legătură radio stabilă, chiar la distanțe de 3-400 metri, să “facă” cât mai multe drumuri cu un acumulator, la o viteză acceptabilă, și să aibă un sistem cât mai eficient de basculare a nadei și eliberare a monturilor.

Radio Crap

În modelism, ca și în pescuit, există producători consacrați. Cam toate componentele electronice și mecanice care fac obiectul unui navomodel de pescuit se găsesc și la noi în țară, dar pentru asta trebuie să descoperi o altă lume, cea a modelismului.
Un sistem de radiocomandă sigur, de firmă, îți dă siguranța unei legături radio cu modelul respective. Cu toate că ai senzația că pare o simplă jucăria, o stație radio performantă, deobicei poartă emblema doar a câtorva firme – Graupner, Futaba, Hitec, Multiplex și Spektrum. N-o să vedeți aproape niciodată comercializându-se o dată cu navomodelul un astfel de sistem – de cele mai multe ori e vorba de clone, sisteme care nu asigură o legătură radio bună , emit într-un spectru prea larg, bruind pe alții sau, la fel de râu, poți fii la rândul tău bruiat. Aceste stații emit în câteva frecvențe legale, destinate modelelor radiocomandate, respective 27 MHz, 35Mhz, 40 Mhz și, mai nou, în 2,4GHz. Dacă primele trei benzi permit existența unui număr limitat de canale fără a fi bruiat de altă stație aflată în aria de acoperire, sistemele în 2,4GHz asigură legătura radio în urma unui protocol de identificare. De aceea este indicat atunci când vrei să achiziționezi un navomodel de pescuit, sau să-ți construiești unul, stația să fie în 2,4Ghz, construit de unul dintre producătorii consacrați enumerați mai înainte. Poți lua și sistemele în 27, 35 și 40 Mhz în considerare, dar ai grijă ca pe baltă să nu  existe altul în banda și canalul tău.

Lista de bucate

Semnalul radio transmis de stație este recepționat de un receptor care la rândul lui comandă servomecanismele pentru cuve și eliberarea monturilor (dacă navomodelul este prevăzut cu așa ceva), plus cel al direcției.  În cazul modelelor de tip “catamaran”, deobicei lipsește servomecanismul pentru cârmă, direcția navomodelului fiind dată de variația turației celor două motoare propulsoare. Totuși, ca soluție economică, este mai indicat sistemul cu un singur motor și cârmă.
Prețul “electronicii” pentru un model nu este excesiv de mare, mai ales dacă punem în ecuație costul unui navomodel de plantat din magazin – o stație, recetorul aferent, regulatorul de turație, două-trei  servomecanisme și sistemul de propulsie (motor, tub etambou, ax, elice, cuplaj, batiu motor) te duce la 600-1000 lei, în funcție de marca și fiabilitatea componentelor.
Pe lângă asta mai avem nevoie de cel puțin un acumulator pentru navomodel, un încărcător și... multă muncă. Asta fără a pune la socoteală coca navomodelului.

Bateria – artileria grea

Pare paradoxal, dar cea mai mare parte a problemelor pleacă de la acumulatorul navomodelului. În general producătorii au ales să folosească acumulatori cu plumb. Este o soluție economică, dat fiind prețul destul de mic (cca. 50-70 lei pentru un acumulator de 12V, 7-10A), dar din păcate este cel mai ineficient acumulator, cu un timp de viață scurt. Pe lângă asta, încărcătoarele folosite sunt de slabă calitate și necesită circa 10 ore pentru încărcarea lui. O soluție mai elegantă este folosirea acumulatorilor NiMh (cca. 120-150 lei 9,6V/3-4A) sau LiFe ( cca. 250 lei , 13,2V/2350mA). Chiar dacă au capacități mai mici, avantajul acestora, în cazul folosirii unor încărcătoare digitale dedicate (cca. 180-400 lei) permit reîncărcarea acumulatorilor direct de la bateria mașinii într-o oră (NiMh), respectiv, un sfert de oră în cazul acumulatorilor LiFe. Ce soluție vrei să adopți depinde de tine – să cumperi acumulatori grei de plumb cu nemiluita, fără a mai avea garanția că te țin, sau să folosești acumulatori NiMh sau LiFe (litiu- ferită), mai scumpi, dar mult mai economici și mai siguri în timp.

 

Adaugă comentariu


Banner