Plaurul acoperă între un sfert şi jumătate din suprafaţa majorităţii lacurilor din Deltă. Pentru că stuful se… îneacă, neputând creşte în ape adânci şi asfixiindu-se în timpul viiturii, a găsit o soluţie ingenioasă de adaptare. Împletindu-şi rădăcinile, face… pluta, formând insule de 0,5–1 m grosime. Pe suprafaţa lor se aştern anual resturi vegetale, care prin descompunere formează un strat de sol, aşa că pentru neiniţiaţi plaurii seamănă perfect cu malurile solide. Diferenţa e evidentă la o privire atentă: când stuful e prins direct de substrat fie rămâne pe uscat în sezonul secetos, fie este inundat când apa creşte. Plaurul îşi menţine acelaşi nivel faţă de apă, nefiind niciodată inundat, indiferent de nivelul ei. Caracteristic, datorită resturilor vegetale depuse anual şi cantităţii bogate de humus, marginile plaurului sunt bine populate cu o sumedenie de alte plante, în special ferigi. În plus, se afundă sub greutatea omului, ceea ce nu vă sfătuiesc să probaţi direct. Cel mai bun semn că avem de-a face cu plaur şi nu cu un stufăriş oarecare e adâncimea apei la „mal”: când terenul e solid, adâncimea apei scade brusc, malul fiind real. Când avem de-a face cu un plaur, adâncimea apei la marginea lui rămâne crescută şi aproape constantă, malul fiind de fapt la zeci, poate chiar sute de metri distanţă.
Ce au pescarii în comun cu plaurul? Peştele, sau mai degrabă lipsa lui. Plaurul nu lasă să treacă lumina, motiv pentru care dedesubt nu creşte vegetaţie acvatică. În schimb, sub plaur descompunerea resturilor organice e în toi. Dacă întinderea pe care o ocupă e mare şi nu există curent de împrospătare a apei, plaurul devine capacul pus pe o mare de apă clocită şi gaze puturoase. Mai ales vara, e puţin probabil să reziste vreun peşte sub el. În schimb, marginea lui, unde mai există ceva oxigen, e un adăpost mult mai bun pentru peşti decât stuful fixat direct pe substrat. Somnul şi crapul se aţin frecvent pe aici. Deşi e mai pretenţioasă, o face şi ştiuca, mai ales iarna, când cantitatea de oxigen solvit e mai mare. În plus, procesele de descompunere fac ca apa de aici să fie puţin mai caldă ca în porţiunile neacoperite ale lacului.
| < Anterior | Următor > |
|---|
